Pentru ca suntem firi slabe. Slabiciunea care sta in natura firii umane ne impinge la credinta oarba, fara a cerceta. Nu sariti ca sunteti firi puternice, nu sunteti, o sa va demontez imediat teoriile.

La un pahar de  vorba cu Wordscraftman am ajuns la mirobolanta concluzie despre credinta. La baza existentei noastre se afla doua instincte primare cel de conservare si cel erotic. Asta stiti cu toti. Dar din ele deriva mai multe instincte pe care multi nici macar nu le constientizeaza. Doleanta de a fi protejat, de a fi in grija cuiva, de a primi ajutor. De asta ne casatorim, de asta socializam , de asta facem copii. Pentru ca omul are invariabil nevoie de altii. Cat de rece ar fi o persoana, de inadaptata social, tot simte nevoia la un momentat de comunicare, de prezenta unei persoane care sa-l consoleze, pe care se poate bizui.

Teoria asta e valabila si in afaceri.De  exemplu vrei sa vinzi gandaci copti, ai nevoie de persoane care sa-i cumpere, altfel nu prosperi. Avem nevoie de oameni mai puternici ca noi. Luam ca exemplu elevii si profesorii. Ei, sunt mai puternici decat noi, ne invata lucruri pe care noi nu ne stim, deci si de ei avem nevoie. Nu o mai lungesc inutil. Ideea e ca noi avem nevoie unii de altii, de oamenii mai puternici decat noi. Cu toti ne bazam pe alte persoane.

Ce legatura are asta cu Dumnezeu? E simplu. Cine e cea mai puternica persoana de pe Pamanat? Nu se poate defini. Pentru americani poate e Obama, pentru mine poate e mama s.a.m.d. O persoana nu poate fi cea mai puternica pentru fiecare din noi, pentru ca avem nevoi si dorinte diferite. Nu poti ierarhiza puterea oamenilor de pe planeta, precum cea a persoanelor care lucreaza intr-o firma. Dar fiecare din noi avem nevoie de cineva mai presus decat noi. Ma rog, fiecare din noi vrem sa fim cei mai puternici de pe planeta, din diferite puncte de vedere, al cunoasterii, al puterii financiare, dar tot avem nevoie de cineva. Cine e acel cineva, mai puternic decat noi toti? Dumnezeu, raspuns corect.

Dumnezeu are rol de motivare a existentei. “Mai incerc o data, ca ma ajuta Barbosul!”. El le stie pe toate. Avem senzatia ca suntem protejati, ajutati sa prosperam, sa mergem mai departe. Acum, intervine problema ateilor. Nu e vorba ca ei sunt mai puternici decat oamenii credinciosi, si ei se bazeaza pe cineva, dar din randul omenirii. Probabil ca nu simt aceeasi nevoie apasatoare de a pune o entitate mai presus de toti. Probabil cred in ideea de ierarhizare a puterii in lume si isi gasesc “Dumnezeul ” lor.

Suntem firi slabe, pentru ca avem nevoie unii de alti, de puterea altcuiva si de cea suprema. Cu toti suntem asa. Nu e nimeni atotputernic. Normal, credinta se subordoneaza unor principii, unor idei de viata, dar acesta dorinta care sta in firea umana de protectie, de simtitrea nevoii de a fi in grija cuiva, de a fi sustinut e un factor extrem de important.